marți, 13 iulie 2010

Gestiunea fondurilor europene în combaterea crizei

La 24 iunie 2010, UE a adoptat noi măsuri în vederea simplificării normelor de gestiune a fondurilor structurale și de coeziune. Modificările ar trebui să contribuie la facilitarea accesului la fonduri și să accelereze fluxurile de investiții într-o perioadă în care bugetele publice se află sub presiune. În cadrul măsurilor de combatere a crizei se vor acorda anumitor state membre avansuri suplimentare în valoare totală de 775 milioane EUR în scopul rezolvării problemelor imediate în ceea ce privește fluxul de trezorerie.

Johannes Hahn, comisarul UE pentru politica regională, a făcut următoarea declarație: „Criza a știrbit încrederea întreprinderilor, a mărit numărul de șomeri și exercită o presiune considerabilă asupra finanțelor publice. Aceste măsuri ar trebui să contribuie atât la rezolvarea problemelor de lichidități, cât și la reducerea nivelului de birocrație astfel încât fondurile să fie mai accesibile. Accelerarea punerii în aplicare efective a proiectelor pe teren va da o mână de ajutor economiilor naționale și regionale în această perioadă de criză.”

László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a adăugat următoarele: „Criza a demonstrat relevanța și valoarea FSE. Măsurile cel mai frecvent adoptate în ultimele luni au fost politicile active pe piața ocupării forței de muncă în vederea încadrării oamenilor în muncă. Posibilitățile de formare și de îmbunătățire a competențelor oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă dau roade, iar măsurile de simplificare vor permite statelor membre să ajute și mai eficient categoriile cele mai afectate de recesiune.”

Una dintre consecințele majore ale crizei este aceea că statele membre și regiunile întâmpină dificultăți în ceea ce privește acordarea finanțării suplimentare solicitate pentru „a completa” investițiile europene. Prin urmare, modificările anunțate urmăresc depășirea acestor dificultăți pentru a accelera punerea în aplicare a programelor și pentru a simplifica gestiunea zilnică.

joi, 8 iulie 2010

Conditie a PE pentru aderarea Islandei

Parlamentul European a adoptat miercuri o rezolutie in care saluta solicitarea Islandei de aderare la UE, insa cer acestei tari sa inceteze pescuitul balenelor si sa indeparteze unele dubii care planeaza asupra independentei sistemului sau judiciar.
Islanda a depus cererea de aderare la UE in iulie 2009, iar liderii UE au decis la 17 iunie sa autorizeze deschiderea negocierilor pe aceasta tema cu Islanda.
Deputatii subliniaza de asemenea ca, desi Islanda face parte din Spatiul Economic European (SEE) si aplica in mare parte acquis-ul comunitar, mai ales in domeniul pietei unice, aceasta trebuie sa isi reformeze in mod substantial organizarea si functionarea sistemului de supraveghere financiara, precum si modul de numire a judecatorilor si a procurorilor. Capitolele care necesita o negociere detaliata sunt: agricultura, pescuitul, impozitarea, politica economica si monetara si relatiile externe.
Pescuitul balenelor este o practica in contradictie cu legislatia europeana.

In rezolutie, deputatii au mai spus ca aspectul controversat legat de platile datorate de Islanda guvernelor britanic si olandez este o problema care trebuie rezolvat la nivel bilateral. Dupa falimentul bancii Icesave, potrivit opiniei Autoritatii de supraveghere a AELS din 26 mai, Islanda este obligata sa asigure plata unor daune minime depunatorilor bancii Icesave din Regatul Unit si Tarile de Jos. In urma referendumului din 6 martie, cetatenii islandezi s-au exprimat impotriva oricaror plati compensatorii cauzate de falimentului acestei banci.

Rezolutia adoptata subliniaza ca opinia publica nationala s-a modificat considerabil din vara anului 2009, iar opozitia la aderare nu a atins niciodata cote atat de ridicate. Autoritatile islandeze ar trebui sa organizeze o larga si cuprinzatoare campanie de informare cu privire la implicatiile aderarii la UE pe intreg teritoriul islandez, astfel ca cetatenii tarii sa se poata pronunta in cunostinta de cauza la viitorul referendum privind aderarea, au recomandat europarlamentarii.